Ne manipulăm şi ne minţim continuu

22 Iunie 2008 at 1:11 pm (filosofie) (, , , , , )

Cel care fuge de suferinţă şi durere este superficial, un om doar în aparenţă. Acela are doar coajă de om, dar pe dinăuntru este sec şi gol. Suferinţa ne înalţă şi ne învaţă (ce asemănare interesantă între aceste cuvinte: înalţă/învaţă). Ea este cea care ne ajută să ajungem la noi înşine, la partea noastră din dumnezeire. Dacă ştim să o apreciem şi să o folosim pentru noi, ne va aduce numai beneficii şi revelaţii.

Avem la îndemână tot ceea ce ne trebuie pentru a ne apropia de noi şi de Dumnezeu, dar refuzăm categoric şi constant aceste unelte. Maleficul din noi ne induce oroare de faţă tot ceea ce ne-ar ajuta să fim mai buni. În felul acesta ne pierdem vremea cu tot felul de nimicuri nefolositoare pe care le exagerăm pentru a ne amăgi cu gândul că nu trăim degeaba. Cei care sunt cei mai înverşunaţi în a ne manipula şi minţi suntem noi înşine.

Legătură permanentă 3 comentarii

Complexele te stimulează sau te dărâmă?

20 Iunie 2008 at 9:09 am (filosofie) (, , , , , )

De ce sunt oamenii complexaţi? O întrebare ce poate fi înţeleasă în două moduri: de ce anume şi din ce motiv. Deşi se ăntâmplă foarte rar, în acest caz răspunsurile sunt identice. Motivele sunt de obicei fizice şi nu cred să existe diferenţe majore între bărbaţi şi femei: ochi, nas, urechi, gură, bărbie, păr, sâni, penis, înălţime, greutate, picioare, mâini şamd.

Nu cred că există vreun om care să nu fii fost complexat, măcar în adolescenţă, de vreo caracteristică fizică pentru că întotdeauna cineva arată mai bine ca noi. Astfel de complexe sunt fireşti în perioada adolescenţei, însă sunt prosteşti dacă persistă. Un om trecut de 23-25 de ani ce are complexe fizice demonstrează capacităţi intelectuale foarte reduse, exceptând persoanele publice care trebuie să aibă grijă de imaginea lor.

Discuţia serioasă este asupra complexelor intelectuale, fiind interesant de aflat dacă ne ajută sau nu. Cred că răspunsul cel mai aproape de realitate este că ele te ajută dacă te stimulează să devii mai bun. Dacă te dărâmă şi te fac să te simţi mic şi neimportant, înseamnă că nu ai capacitatea intelectuală de a le folosi pentru propria evoluţie. Până la urmă ajungem la vorba cu „ceea ce nu te omoară te face mai puternic”.

Legătură permanentă 2 comentarii

Trăind un prezent continuu suntem nemuritori

10 Iunie 2008 at 9:52 am (filosofie) (, , , , , )

Toată viaţa trebuie să rămâi viu şi uman. Este cel mai important deziderat care trebuie urmărit de orice om care vrea să nu piardă legătura cu el şi cu Dumnezeu. Este singurul scop în viaţă care merită orice sacrificiu şi orice efort. Nimic nu poate fi mai important atunci când înţelegi ce înseamnă pentru un om acest lucru. Numai cei care au ajuns până aici pot înţelege însemnătatea acestui demers.

Să fii viu şi uman înseamnă să îţi păstrezi prospeţimea şi claritatea în a trăi şi a percepe viaţa. Înseamnă să trăieşti clipa fiind prezent în ea, fiind viu în fiecare moment. Înseamnă să exişti doar pentru prezent şi să îl simţi cu fiecare părticică din tine. Înseamnă de fapt să fii nemuritor, trăind un prezent continuu. Acesta este secretul vieţii.

Legătură permanentă 1 comentariu

Comunismul perfect există în America!

25 Mai 2008 at 10:54 pm (filosofie, mă uit în/jur) (, , , , , , , , )

De mulţi ani spun celor care vor să mă asculte că America este cea mai comunistă ţară din lume. Americanii au reuşit să găsească şi să adopte comunismul perfect, aşa cum poate fi el realizat vreodată. Mulţi dintre cei care m-au ascultat, au râs. Ei s-au oprit la aparenţe, la ceea ce pare o contradicţie în termeni. Aşa cum ar face şi americanii dacă ar auzi aşa ceva.

Mi-au plăcut amerindienii, dar nu mi-a plăcut niciodată America, deşi nu am fost acolo şi nu am o experienţă personală. La început nu mi-a plăcut fără să ştiu de ce. Apoi mi-am dat seama că este un popor fără istorie. Mai târziu am înţeles că s-a format din hoţi, criminali, violatori, vânători de comori etc. adunaţi din toată lumea.

Atunci mi-am dat seama că un popor cu o fundaţie formată din scursurile venite din celelalte ţări, care au distrus un alt popor pentru a îi lua locul, nu poate duce la nimic bun. Unde poate ajunge şi ce poate realiza un stat ce are astfel de rădăcini? Singura direcţie logică este aceea de a continua cum au început şi de a face ceea ce au demonstrat că ştiu mai bine de la începuturi.

Nu sunt un antiamerican pentru că îmi este milă de cei care trăiesc iluzia visului american fără să îşi dea seama ce fac. Asta pentru că ştiu ce înseamnă comunism. Cei din ţările comuniste au fost ţinuţi în frică şi sărăcie, fiind minţiţi că sunt cei mai buni şi că au puterea. Nu aveau nimic, dar li se inocula ideea că au totul. Exact acelaşi lucru se întâmplă în America.

Dacă americanii vor înţelege că sunt marionete

Numai că acolo sistemul este mult mai bine pus la punct pentru că oferă şi iluzia libertăţii (presă, cuvânt, graniţe etc. libere). Totul este marketing şi PR. Tragic este că totul funcţionează perfect, iar americanii cred că sunt cei mai buni şi că au tot ce este mai bun în lume. Sunt minţiţi sistematic şi ţinuţi în lesă permanent fără să îşi dea seama. De aceea spun că ei au reuşit să ajungă la comunismul perfect. La noi nu a putut fi realizat un astfel de sistem pentru că era gândit primitiv.

În schimb, la americani toate rotiţele sistemului se mişcă atât de bine încât este foarte greu să te naşti şi să trăieşti acolo şi să îţi dai seama ce se întâmplă cu adevărat. Chiar şi atunci când „respiră” vreo informaţie şi cineva încearcă să le deschidă ochii, sistemul acoperă totul cu „argumente” şi „date certe” furnizate de „specialişti”. Mai mult decât atât, americanii de rând au ajuns să respingă instinctiv astfel de „erori” în sistem.

În ultima vreme au început să apară şi la ei oameni care vor să ştie mai multe şi înţeleg mai bine situaţia. Aceştia încearcă să le spună şi celorlaţi că trăiesc cu un văl roz pe ochi. Rămâne de văzut dacă vor reuşi să scoată naţia americană din amorţire şi somn. Dacă se va întâmpla asta guvernul va avea probleme foarte mari cu cei pe care îi conduc. Dacă americanii vor înţelege că sunt marionete în mâinile politicienilor, America va trece prin momente foarte grele.

Legătură permanentă 4 comentarii

Tangoul este esenţa tare a dragostei

15 Mai 2008 at 3:50 pm (filosofie) (, , , , , )

Tangoul este un dans al dragostei pasionale şi nebuneşti pentru care dai absolut tot şi care te lasă gol şi epuizat. Tangoul reprezintă ceea ce este extrem în dragoste: pasiune, gelozie, atracţie fizică, posesivitate. Pe scurt, tangoul este esenţa tare a dragostei. Te îmbată, te atrage, te fură şi te părăseşte când ai devenit dependent. Şi totuşi este atât de frumos încât merită.

Legătură permanentă 5 comentarii

Next page »