Mircea Toma s-a vândut în Vama Veche
În seara asta am aflat ceea ce nu ştiam despre marele Mircea Toma, cel de la Academia Caţavencu. Aveam o părere bună despre el ca om datorită, în principal, activităţii de la revistă şi a iniaţitivei Salvaţi Vama Veche. Însă părerea mi s-a schimbat radical în această seară.
Am aflat că, în cazul în care vrei să fie prezent la un eveniment, trebuie să îi plăteşti 1.500 euro. Acesta este tariful lui. Poate că asta nu ar fi foarte grav, până la urmă numele lui este un brand care probabil că îşi merită banii. Ceea ce mi-a demolat părerea bună a fost altceva.
Mai exact este vorba despre faptul că a vândut organizaţia/afacerea Salvaţi Vama Veche pentru un milion de euro. Să vinzi o iniţiativă civică este dezonorant şi descalificant. Pentru mine brandul Mircea Toma, creat cu atât de multă muncă în atât de mulţi ani, s-a făcut ţăndări.
Probleme mircică? Te-ai vândut pentru că ai rămas fără bani de ţigări sau de bere? Asta înseamnă că pentru tine Salvaţi Vama Veche nu a fost niciodată ceva legat de caracter sau principii, ci doar o afacere. A fost doar o vacă ce trebuia mulsă. Sper să nu spui că oricum nu se mai poate face nimic acolo şi din cauza asta ai vândut, că ăsta este un argument ieftin la pretenţiile matale.
Să ajungi să nu te mai crezi om
Un om care a ajuns să cerşească din disperare pentru că altfel nu poate supravieţui rămâne fără demnitate. Ajuns în această fază pierzi orice urmă de respect pentru tine şi ajungi un om cu capul plecat cu care poate şterge oricine pe jos. Eşti o cârpă fără nicio valoare pe care nu o mai observă nimeni. Dacă ai ajuns atât de jos este foarte greu să te mai crezi om sau să mai crezi în şansa ta vreodată.
Este de ajuns să priveşti un astfel de cerşetor pentru a înţelege drama lui. Dacă eşti empatic vei simţi şi vidul din sufletul acelui om pierdut; vei fi răvăşit de durerea imensă şi disperarea fără speranţă care s-au transformat într-o resemnare fatală. Aceşti oameni amărâţi primesc mila ta cu gândul la ajutorul real de care au nevoie, dar ştiu că nu-l vor primi niciodată.
Americanii sunt nişte imbecili idioţi!
Îmi place articolul lui Florin Rusu din Săptămâna Financiară – Sunt obez, deci poluez. Este scris bine şi condimentat cu adevăruri. Eu am crezut că doar americanii sunt imbecili şi legume, fiind controlaţi de guvern aproape continuu. Sunt atât de idioţi încât nu îşi dau seama cât de tare sunt manipulaţi. Dar se că nici britanicii nu sunt mai prejos. Sau poate studiul a fost comandat de americani ca să nu îşi dea seama prostul de rând că e comandat de guvernul lor…
Fraţilor! Emo are imn!
Se pare că fanii Emo din ţara noastră au reuşit să compună chiar şi un imn care să îi reprezinte. De aceea, pentru a respecta libertatea cuvântului şi a expresiei, îl prezentăm integral:
„Sunt un Emo depravat
am o freză de căcat,
semăn cu-n extraterestru
şi la plâns io sunt maestru.
Vreau să mă sinucid
că la minte nu’s lucid.
Lumea spune că sunt varză
da’ io vreau doar să fiu barză.
În oraş io ies machiat
să arăt ca un stricat,
în roz mă îmbrac mereu;
sunt o fată, să mor eu.
Acum vreau să vă cânt ceva
şi vă spun e prea belea,
dacă nu dai mai departe
înseamnă că eşti Emo frateee…”
Cu adâncă… (am uitat ce),
Emo (E=eu M=mă O=omor)
des/ş/ertu' realităţii 