Mulţi patroni se cred manageri, dar puţini sunt
Cele mai proaste momente din viaţa mea de angajat au fost acelea când patronul a încercat să mă înveţe meserie deşi nu ştia nici 10% din cât ştiam eu. Sunt prea mulţi patroni în ţara asta care au impresia că le ştiu pe toate şi dau lecţii tuturor, chiar dacă nu au avut nicio legătură cu vreuna dintre meseriile în care se bagă. Prea mulţi patroni români se cred manageri şi prea puţini sunt.
Mulţi dintre ei sunt atât de „simpli” încât îţi dai seama imediat ce au în cap dacă te uiţi la ce-au făcut până atunci. După ce au demarat afacerea şi a început să meargă, pentru că au fost umili şi au angajat oameni buni care i-au ajutat, se apucă să îşi ia maşini scumpe, să plece în concediu prin cine ştie ce ţară, să-şi ia numai ţoale de firmă, să se creadă mult mai deştepţi decât sunt şamd. Într-un cuvânt, să li se urce la cap.
Este foarte greu să rămâi om când dai de bani după ce ai fost sărac. Asta pentru că îţi trebuie caracter şi personalitate să nu o iei razna când ai succes. Se pare că le este imposibil să rămână cu picioarele pe pământ după ce le cresc rapid veniturile. Încep să arunce cu bani şi, inevitabil, să piardă legătura cu realitatea. Pentru binele lor ar trebui să dea faliment. Numai şocurile de acest fel îi pot trezi.
des/ş/ertu' realităţii 