Mie ce îmi iese din treaba asta?

31 martie 2008 at 1:26 pm (mă uit în/jur) (, , , , , , )

Cine mai ştie ce este umilinţa? În toată această goană după bani şi proprietăţi sunt din ce în ce mai puţini cei care îşi mai aduc aminte de Dumnezeu şi semeni. De obicei ajungem la El când avem necazuri şi cerem ajutor pentru că nu le mai putem duce singuri pe toate. Uităm constant să fim umili şi să-i ajutăm pe cei care sunt mai amărâţi ca noi.

Asta ne face să ne îndepărtăm tot mai mult de latura noastră umană şi să ne apropiem, poate chiar să ne contopim, de animalul din sălbăticie. Trecem foarte senini pe lângă bătrâni sau copii care mor de foame. Nu mai vedem decât interesul şi profitul personal. Suntem ghidaţi de veşnica întrebare „mie ce îmi iese din treaba asta?”.

Unii îşi mai dau seama de câte ceva când ajung să piardă (prin moarte) pe cineva drag. Atunci se gândesc cât de multe ar fi putut face măcar să-i fi arătat cât de mult înseamnă pentru ei. Din păcate este prea târziu şi nu învăţăm nimic din experienţa asta pentru a ne schimba comportamentul faţă de cei rămaşi în viaţă.

Un om care uită să fie umil pierde copilul din el şi, odată cu asta, pierde tot ce are mai valoros. Degeaba suntem şefi, avem maşini şi case, cheltuim fără să ne uităm la bani şamd, dacă nu suntem Oameni. Empatia ne apropie de oameni şi Dumnezeu şi, implicit, de noi inşine. Trebuie să ne întoarcem la biserica din sufletul nostru dacă vrem să nu trăim inutil.

Legătură permanentă 2 comentarii

In ochii celorlalti suntem categorii

30 martie 2008 at 1:27 am (filosofie) (, , , , )

Oamenii pot fi impartiti pe categorii. Iti dai seama de asta daca te uiti la ei pe strada, in tramvai, la magazin samd. Ala e zidar, asta e vanzatoare, alalalt e inginer, asta e birocrat, aia e ratata si tot asa. Te uiti la un om si iti dai seama cine e si cate parale face. Aproape ca le poti prezice si viitorul; simti daca va ajunge undeva sau va muri ratat.

Poti spune toate astea despre ceilalti, mai ales despre cei pe care nu ii cunosti. Stresant si de neinteles este ca nu poti face acelasi lucru cu tine. Cand te uiti la tine nu stii ce sa spui ca esti sau ca vei deveni. Cateodata ti se pare ca esti bine si vei face cate ceva in viata, alteori te vezi ca un ratat care nu face nici cat o ceapa degerata.

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Sa stingem lumina pentru o ora!

29 martie 2008 at 12:09 am (atitudine) (, , , , , , , )

Pe 31 martie 2007 peste doua milioane de locuitori ai orasului australian Sydney au oprit luminile pentru o ora. Era primul eveniment denumit Earth Hour – Ora Pamantului. Scopul lui a fost sa transmita lumii intregi un semnal de alarma impotriva incalzirii globale. Un alt scop este sa constientizeze asupra consumului excesiv de energie, de aceea se recomanda scoaterea din uz, pentru o ora, a tuturor aparatelor consumatoare de energie electrica.

In acest an, pe 29 martie 2008, este organizat din nou, insa de aceasta data este mondial. Peste 194.000 de oameni din intreaga lume care s-au inscris la manifestare (dintre care peste 1.500 sunt romani) vor stinge luminile sambata, 29 martie 2008, intre ora 20:00 si 21:00.

Pe langa pericolele aduse de incalzirea globala, supraindustrializarea a adus o plaga mare asupra cerului: poluarea luminoasa. Acest fenomen apare datorita proastei iluminari publice, dar si din excesul de zel al autoritatilor din perspectiva gresita ca un oras prosper e un oras cu multe lumini.

Ei bine, aceste lumini fac practic sa dispara stelele de pe cer. Astfel, in prezent, in orasele mari in noptile senine de-abia se mai vad cateva stele, cerul este luminos ca in crepuscul, pe strazi poti sa citesti linistit ziarul cu toate ca nimeni nu profita de acest exces de lumina.

Daca in urma cu 15-20 de ani Calea Lactee, zona ecuatoriala a Galaxiei Noastre, era vizibila din mijlocul oraselor, in prezent copiii n-au nici cea mai vaga idee despre cum arata acest brau luminos pe cer pentru ca nu mai avem parte de cer.

In plus utilizarea in forma actuala a iluminatului public, a reclamelor luminoase si a luminii inutile pe timpul noptii este foarte costisitoare. Astronomul Alin Tolea in subliniaza ca numai in Bucuresti se ilumineaza burtile pasarilor cu 250.000 de dolari/an.

De asemenea poluarea luminoasa, un fenomen destul de putin cunoscut de publicul larg, reprezinta o amenintare si pentru fauna, vegetatie si chiar oameni. Exista efecte negative descoperite la plante, animale si oameni din cauza lipsei intunericului in timpul noptii, asa cum este normal.

Va invit sa participati la Earth Hour 2008 si, sambata, 29 martie 2008, intre ora 20:00 si 21:00, sa opriti lumina si orice sursa consumatoare de energie electrica. Pentru a va inscrie la aceasta manifestare folositi formularul.

Provocare continua si dupa 29 martie 2008. Semnalul de alarma tras cu ocazia Earth Hour trebuie aplicat in viata de zi cu zi. Fiecare bec stins poate sa reaprinda o stea, fiecare aparat consumator de energie folosit rational poate sa reduca nivelul gazelor ce creeaza incalzirea globala si in final putem sa ne bucuram in continuare de o planeta calda, nu fierbinte, primitoare, nu ostila, frumoasa, nu mutilata si de un cer negru, nu spalacit.

Articol preluat de pe http://www.astroclubul.org/sorin/home/earthhour2008.html

Legătură permanentă Lasă un comentariu

Un caine ce moare de foame si sete este arta

28 martie 2008 at 6:30 pm (atitudine) (, , , , )

In 2007, artistul (parerea lui) Guillermo Vargas Habacuc a luat un caine, l-a legat de un perete intr-o galerie de arta si l-a lasat sa moara de foame si sete. In timpul asta, vizitatorii priveau si admirau „opera de arta”. Imaginile de mai jos sunt facute la galeria de “arta” respectiva.

Asociatia Biennale Centroamericana di Arte a hotarat ca ceea ce a facut „artistul” a fost arta si a propus ca acest lucru sa fie realizat din nou in 2008. Daca nu sunteti de acord si vreti sa impiedicati acest lucru, semnati petitia online.

Daca mergem mai departe cu logica pe aceasta idee a pseudoartistului tragem concluzia ca si evreii din lagarele naziste sau detinutii politici din inchisorile comuniste erau opere de arta. Si atunci de ce nu propune Asociatia Biennale Centroamericana di Arte sa le mai facem odata?

dscn8153yv8.jpgperritoho5.jpgdscn8146pu4.jpgdscn8139vk6.jpgdscn8147ou3.jpg

Legătură permanentă 31 comentarii

Numele tau in japoneza

28 martie 2008 at 9:45 am (curiozităţi) (, , , )

Am fost intotdeauna fascinat de cultura si felul de a fi al japonezilor. Daca ar fi sa calatoresc undeva, sa vad o tara si sa incerc sa inteleg un popor la el acasa, m-as duce in Japonia. Primul pas l-am facut deja. Am aflat cum ma cheama in japoneaza… Dati-mi voie sa ma prezint, sunt Tekato Mikatakito. Daca va intereseaza, puteti face si voi asta.

Legătură permanentă 4 comentarii

Next page »