Mie ce îmi iese din treaba asta?

31 Martie 2008 at 1:26 pm (mă uit în/jur) (, , , , , , )

Cine mai ştie ce este umilinţa? În toată această goană după bani şi proprietăţi sunt din ce în ce mai puţini cei care îşi mai aduc aminte de Dumnezeu şi semeni. De obicei ajungem la El când avem necazuri şi cerem ajutor pentru că nu le mai putem duce singuri pe toate. Uităm constant să fim umili şi să-i ajutăm pe cei care sunt mai amărâţi ca noi.

Asta ne face să ne îndepărtăm tot mai mult de latura noastră umană şi să ne apropiem, poate chiar să ne contopim, de animalul din sălbăticie. Trecem foarte senini pe lângă bătrâni sau copii care mor de foame. Nu mai vedem decât interesul şi profitul personal. Suntem ghidaţi de veşnica întrebare „mie ce îmi iese din treaba asta?”.

Unii îşi mai dau seama de câte ceva când ajung să piardă (prin moarte) pe cineva drag. Atunci se gândesc cât de multe ar fi putut face măcar să-i fi arătat cât de mult înseamnă pentru ei. Din păcate este prea târziu şi nu învăţăm nimic din experienţa asta pentru a ne schimba comportamentul faţă de cei rămaşi în viaţă.

Un om care uită să fie umil pierde copilul din el şi, odată cu asta, pierde tot ce are mai valoros. Degeaba suntem şefi, avem maşini şi case, cheltuim fără să ne uităm la bani şamd, dacă nu suntem Oameni. Empatia ne apropie de oameni şi Dumnezeu şi, implicit, de noi inşine. Trebuie să ne întoarcem la biserica din sufletul nostru dacă vrem să nu trăim inutil.

Anunțuri

2 comentarii

  1. persida said,

    Înţeleg ce zici, am postat mai demult ceva asemănător. Dar să ştii că e dificil să fii bun non-stop. oamenii devin apatici şi indiferenţi din momentul în care au considerat că ei singuri cândva au avut parte de prea multă ignoranţă din partea altora. Cu alte cuvinte, La rândul său inconştient preiau un aşa comportament. Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte…. eh
    Îmi aduc aminte de un caz cutremător. Eu cu sora mea mai mare (eu eram o micuţă atunci) am venit la o bancă pntru a plăti comunalele. Chiar în faţă acestei banci, la câţiva paşi de intrare statea întins pe jos un bărbat…… Împrejur erau mulţi oameni, inclusiv şi un gardian. Şi nicio reacţie, eu fiind micuţă mă uitam uimită la acel om, însă sora mea s-a aplecat şi a început să îl întrebe ce are. „Vi e rău? Vă doare inimă? ” Acel om nici nu putea să vorbească, gângurea doar. La întrebările ei, oamenii din jur au spus că el brusc a căzut jos, aproximativ jumătate de oră în urmă!!! Nimeni nici nu a gândit că omul suferise un atac de cord şi îl lăsa-se să moară ignorându-l, crezându-l din prodtie că e un beţivan. doar la insistenţele surorei mele, gardianul a sunat la Urgenţă. Ce fac oamenii!!!!!!!

  2. dan calin said,

    sunt de acord cu tine ca este foarte greu sa fii bun tot timpul. cred ca este cel mai greu lucru din viata unui om. dar, din cand in cand, este posibil si nu este nici prea greu; asta daca vrem sa nu uitam complet cum e. de aceea se intampla si cazuri de genul celui pe care l-ai mentionat. unii au uitat complet sa le pese si de ceilalti.
    ma gandesc cum ar fi oamenii care au lasat pe cineva sa moara doar pentru ca s-au gandit ca este beat daca ar afla ca omul respectiv a murit? cum ar mai trai acei oameni cu acest lucru pe constiinta?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: