Ataşamentul bolnăvicios al lui Cristoiu

11 Aprilie 2008 at 12:34 am (desPRE PREsă) (, , , , , , , )

De câţiva ani citesc un cotidian. În fiecare zi acelaşi – Jurnalul Naţional (J.N.). Am rămas fidel acestui ziar nu doar datorită faptului că este singurul care îmi hrăneşte pasiunea pentru istorie, mai exact pentru perioada comunistă a istoriei României. Îl citesc şi pentru că este unul dintre puţinele care mai practică stiluri de presă ca documentarul, jurnalul de călătorie, ancheta sau reportajul. Deşi este clar pentru toată lumea că nu există „cotidian independent”, J.N. dă totuşi impresia asta, inclusiv prin aşa-zisele atacuri ale lui Cristoiu la adresa lui Voiculescu.

Trebuie să remarc faptul că până acum câţiva ani, când Tucă era trecut în caseta redacţională doar de formă, ziarul nu era cine ştie ce. De când s-a hotărât să îşi ia în serios funcţia de director, J.N. arată mai bine şi este mai bun. Însă, aşa cum nu există nimic perfect, nici J.N. nu este. Mă voi referi aici doar la unul dintre defecte.

Culmea este că ziarul începe cu acest defect – Ion Cristoiu. Dacă nu vă mai amintiţi, el este cel care a intrat în istoria jurnalismului românesc cu stilul de presă murdar şi bazat pe făcături pe care îl practica şi stimula în Evenimentul Zilei în perioada când a fost director acolo. Între timp, mulţi au uitat de unde a plecat acest „om de presă” şi îl consideră un reper pe găina care naşte pui vii.

Motanul bagă fisele în tonomatul Cristoiu

Din păcate el este cel care scrie de multă vreme editorialele din J.N.. Am observat că tema favorită, chiar obsesiva, a lui Cristoiu este Traian Băsescu. Cred că în cel puţin 90% dintre editoriale vorbeşte despre Băselu. Bineînţeles că niciodată de bine. Nu sunt un fan al preşedintelui, dar cred că este imposibil ca un om să facă numai greşeli şi lucruri rele.

Dar cred că explicaţia pentru această obsesie a lui Cristoiu nu este faptul că nu vede lucrurile bune făcute de Băse, ci ataşamentul lui bolnăvicios pentru Ion Ilici Iliescu. Personal am hotărât să nu mai citesc aceste atacuri nesfârşite şi plictisitoare. M-am plictisit de chinul lui Cristoiu de a scrie aceleaşi lucruri într-o altă exprimare şi de a căuta cu disperare ceva de care să se lege.

Cred că această obsesie este impusă şi de Voiculescu. Sunt convins că Felix Motanul este cel care bagă fisele în tonomatul Cristoiu. Însă nu cred că ar putea funcţiona acest tonomat fără concepţiile şi educaţia comunistă a lui John. Mie nu îmi mai rămâne de făcut decât să îmi pară foarte rău de ziar şi de spaţiul irosit cu jegul din creierul tonomatului.

Articol mutat de pe http://www.desprepresa.blogspot.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: